Toate bolile încep din intestine- Hipocrate (n. 460 î.Hr.- d. 370 î.Hr.)
70% din sistemul imunitar este localizat în și în jurul intestinelor;
- Relația dintre probiotice și sistemul imunitar este evidentă odată cu înțelegerea fiziologiei sistemului digestiv și imunitar.
- Microbiota joacă un rol crucial în stabilirea și menținerea unei bune funcționări a sistemului imunitar, prin îndeplinirea unor sarcini metabolice și imunologice importante.
- Microbiota este capabilă să moduleze și să echilibreze sistemul imunitar la nivel sistemic și al mucoasei.
- Când sistemul digestiv funcționează corect, servește ca o barieră pentru bacterii, viruși și agenți patogeni, astfel probioticul, poate fi administrat și ca măsura de prevenție, nu doar când apar dezechilibre ale florei intestinale.
Etapele dezvoltării sistemului imunitar*
| Vârstă | Sistem imunitar | Activitatea sistemului imunitar |
|---|---|---|
| Sugar | în dezvoltare | Sistemul imunitar este imatur la naștere, dar se dezvoltă rapid ca răspuns la stimuli externi după naştere şi pe tot parcursul copilăriei. Sistemului imunitar al sugarului este influențat și de modalitatea prin care acesta s-a născut: cezariană sau pe cale naturală. În cazul nașterilor prin cezariană, noi-născuții au un sistem imunitar mai puțin dezvoltat decât în cazul celorlalți. |
| Copil/adolescent | dezvoltare și maturizare | Sistemul imunitar se maturizează prin expunerea la agenți patogeni și alte substanțe nocive, fiind sprijinit de vaccin și imunizare naturală. |
| Adult | matur | La persoanele sănătoase sistemul imunitar este acum complet maturat și funcțional. Corpul reactionează eficient la agenții patogeni cunoscuți anterior. |
| Adult vârstnic | scăzut | Eficacitatea sistemului imunitar scade pe măsură ce diferitele mecanisme ale sistemului imunitar devin mai slabe. |
*Maggini et al: Immune function and micronutritients requirements change over life course'
Administrarea de Lactobacillus rhamnosus GG reduce riscul infecțiilor nosocomiale gastro-intestinale și respiratorii în spitalele de pediatrie ¹
Studiu: randomizat, dublu-orb, controlat placebo
Subiecți: n=742 copii spitalizați > 12 luni
Grup Lactobacillus rhamnosus GG: n= 376, doza 10ˆ{9} UFC (unități formatoare de colonii) la 100 ml lapte
Grup placebo: n= 366
Ținte principale investigate
- Infecții gastro-intestinale, definite ca diaree cu > 3 scaune apoase în 24 h, cu sau fără episoade vomitive.
- Infecții respiratorii:
- de tract superior: rinite, faringite, otite, răceli comune
- de tract inferior: pneumonii, bronșite, bronșiolite
Ținte secundare investigate
- numărul episoadelor vomitive
- numărul episoadelor diareice
- numărul injecțiilor gastrointestinale care au durat > 2 zile
- numărul infecțiilor respiratorii care au durat > 3 zile
- durata spitalizării
Rezultate: Grupul Lactobacillus rhamnosus GG a avut un risc semnificativ mai scăzut al infecțiilor gastro-intestinale comparativ cu grupul placebo (RR: 0,40 [95% CI: 0,25-0,70]; NNT: 15 [95% CI: 9-34]). Similar, și riscul infecțiilor respiratorii a fost mult mai mic în grupul Lactobacillus rhamnosus GG comparativ cu placebo (RR: 0,38 [95% CI: 0,18-0,85]; NNT: 30 [95% CI: 16-159]).
Concluzie: Tratamentul cu Lactobacillus rhamnosus GG se recomandă ca o măsură validă pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale în spitalele de pediatrie (mediu cu risc cresut de infectare).
1. Hojsak, Iva al (2010) Lactobacillus GG in the prevention of nocosomial gastrointestinal and respiratory tract infections. Pediatrics 10.1542, p.2009-2568