Cele mai frecvente întrebări despre probiotice
Flora intestinală poate fi serios afectată în timpul: tratamentelor cu antibiotic, în timpul calatoriilor sau când organismul este expus la agenți patogeni. Protecția imunitară scade, apar răceli frecvente și infecții respiratorii, insoțite de tulburări gastrointestinale.
Întrebări frecvente
Denumite sugestiv, de la cuvintele din limba greacă „pro" și „bios" care înseamnă „pentru viață", probioticele sunt bacterii ,,bune", care trăiesc în intestinul subțire și în cel gros, ajutând la digestie și la menținerea sănătății. Probioticele muncesc constant pentru noi, împiedicând adeziunea germenilor patogeni la epiteliul intestinal, secretând molecule antiinflamatorii și antibacteriene.
Am pregătit un scurt ghid pentru a le identifica pe cele mai bune.
1. Probioticele trebuie să fie vii când sunt administrate. Pentru ca această condiție să fie îndeplinită, este nevoie de producție de calitate și trasabilitate. Temperaturile ridicate alterează starea optimă de consum a probioticelor, la fel ca mediul acid al ecosistemului intestinal. De aceea este ideal ca tulpinile probiotice să aibă capacitatea de a rezista acizilor gastrici și ecosistemului intestinal (multe produse de pe piața nu respectă această cerință) .
2. Să conțină atât lactobacili ( prezenți în intestinul subțire), cât și bifidobacterii (prezenți în intestinul subțire) pentru a coloniza întregul tract intestinal.
3. Să conțină o doză mare (miliarde) de unități formatoare de colonii (UFC)/gram pentru a avea eficacitatea dorită.
4. Tulpinile probiotice să aibă eficacitate dovedită prin studii clinice și/sau meta-analize.
Probioticele, bacteriile bune, îndeplinesc nenumărate sarcini vitale organismului, inclusiv menținerea bacteriilor rele sub control și întărirea funcționării sistemului imunitar. S-a dovedit că unele tulpini ale bacteriilor bune inhibă creșterea tumorilor canceroase.
Probioticele au numeroase efecte şi dincolo de tractul intestinal, aducând beneficii în modularea terenului alergic sau astmatic, în influențarea obezității și altor maladii metabolice (diabet de tip 1 şi 2).
Probioticele nu sunt un panaceu universal care, printr-o singură administrare, să ofere o rezistență remarcabilă în fața bolilor. Probioticele generează efecte benefice dacă sunt administrate în doze adecvate, sub supravegherea medicului specialist.
Călătoriile pot genera un dezechilibru asupra sistemelor naturale de apărare ale organismului. Astfel, bacteriile benefice din microflora intestinală au de suferit în urma oboselii organismului, a schimbării fusului orar sau din cauza alimentelor noi.
Pentru a normaliza și a crește rezistența microflorei intestinale, dar și pentru a împiedica acțiunea patogenilor, se pot administra probiotice.
În mod normal, printr-o alimentație bogată în fibre, organismul obține bacteriile bune necesare unui organism sănătos. Din nefericire, alimentația occidentală este superrafinată și procesată. Chiar și stresul în exces poate ucide bacteriile bune.
În plus, antibioticele ucid ambele tipuri de bacterii, atât pe cele bune, cât și pe cele rele. Chiar dacă nu ai luat antibiotice în mod direct în ultima perioadă, carnea și produsele lactate conțin reziduuri de antibiotice din cauza administrării acestora animalelor din ferme.
Există numeroase dovezi stiințifice că probioticele pot repopula un ecosistem intestinal distrus după administrarea îndelungată de antibiotice sau în cazul enteritelor acute sau al temutei infecții cu Clostridium difficile.
Probioticele pot stimula răspunsul imun al organismului și pot spori producția de mucus protector.
Rolul probioticelor în prevenirea și tratamentul alergiilor se datorează următoarelor mecanisme:
- Reglarea activității limfocitelor T
- Reducerea imunogenității potențialilor alergeni prin modificarea structurii lor
- Îmbunătățirea mecanismelor de apărare (producția de IgA)
- Stabilizarea mucoasei intestinale și reglarea răspunsului inflamator
- Inducerea de IL-10, stimularea transformării factorului de creștere β, reglarea funcției fagocitare
- Îmbunătățirea motilității gastrointestinale
- Reducerea constipației
- Creșterea absorbției nutrienților
- Îmbunătățirea digestiei
- Inhibarea agenților patogeni
- Stimularea sistemuluai imunitar
- Sinteza vitaminelor B și K
- Calmarea tensiunii abdominale datorate acumulării de gaze
- Producția de poliamine și a acizilor grași cu lanț scurt
Într-un studiu efectuat în Finlanda, 46 de femei însărcinate, cu antecedente în astm, febra fânului sau eczemă au avut dieta suplimentată cu un probiotic (Lactobacillus GG) sau cu un placebo. Placebo și probioticul au fost administrate timp de 2-4 săptămâni înainte de data probabilă a nașterii. După naștere, mamele au continuat această suplimentare, timp în care fie și-au alăptat bebelușii, fie bebelușilor li s-au administrat probiotice diluate în apă până la vârsta de 6 luni. Toți copii au fost urmăriți până la vârsta de 2 ani.
S-a descoperit faptul că bebelușii expuși bacteriilor bune, direct sau prin intermediul laptelui matern, erau cu 50% mai puțin predispuși la dezvolatrea unor afecțiuni alergice comparativ cu cei care au primit placebo.