Toate bolile încep din intestine- Hipocrate (n. 460 î.Hr.- d. 370 î.Hr.)
70% din sistemul imunitar este localizat în și în jurul intestinelor;
- Relația dintre probiotice și sistemul imunitar este evidentă odată cu înțelegerea fiziologiei sistemului digestiv și imunitar.
- Microbiota joacă un rol crucial în stabilirea și menținerea unei bune funcționări a sistemului imunitar, prin îndeplinirea unor sarcini metabolice și imunologice importante.
- Microbiota este capabilă să moduleze și să echilibreze sistemul imunitar la nivel sistemic și al mucoasei.
- Când sistemul digestiv funcționează corect, servește ca o barieră pentru bacterii, viruși și agenți patogeni, astfel probioticul, poate fi administrat și ca măsura de prevenție, nu doar când apar dezechilibre ale florei intestinale.
Etapele dezvoltării sistemului imunitar*
| Vârstă | Sistem imunitar | Activitatea sistemului imunitar |
|---|---|---|
| Sugar | în dezvoltare | Sistemul imunitar este imatur la naștere, dar se dezvoltă rapid ca răspuns la stimuli externi după naştere şi pe tot parcursul copilăriei. Sistemului imunitar al sugarului este influențat și de modalitatea prin care acesta s-a născut: cezariană sau pe cale naturală. În cazul nașterilor prin cezariană, noi-născuții au un sistem imunitar mai puțin dezvoltat decât în cazul celorlalți. |
| Copil/adolescent | dezvoltare și maturizare | Sistemul imunitar se maturizează prin expunerea la agenți patogeni și alte substanțe nocive, fiind sprijinit de vaccin și imunizare naturală. |
| Adult | matur | La persoanele sănătoase sistemul imunitar este acum complet maturat și funcțional. Corpul reactionează eficient la agenții patogeni cunoscuți anterior. |
| Adult vârstnic | scăzut | Eficacitatea sistemului imunitar scade pe măsură ce diferitele mecanisme ale sistemului imunitar devin mai slabe. |
*Maggini et al: Immune function and micronutritients requirements change over life course'
Lactobacillus rhamnosus GG previne dezvoltarea dermatitei atopice la copilul mic cu risc crescut²
Studiu: dublu orb, randomizat, controlat placebo, desfășurat pe o perioadă de 2 ani
Subiecți: N = 159 gravide alese aleator dintr-un eșantion de familii cu istoric de dermatită atopică: eczeme, rinită alergică, astm
Mod de administare:
- 2 caps placebo / zi
- Lactobacillus rhamnosus GG 1 x 1010 UFC / zi timp de 2-4 săptămâni înainte de naștere; după naștere, tratamentul a continuat fie la mamă, fie la sugar
Eficacitatea Lactobacillus rhamnosus GG vs. Placebo în dermatita atopică recurentă
Rezultate: Copiii au fost evaluați pe toată perioada studiului la 1, 3, 6, 12, 18, 24 luni, principala țintă investigată fiind dermatita atopică cronică recurentă la 2 ani.
Concluzie: frecvența dermatitei atopice a fost redusă la jumătate la copiii din grupul Lactobacillus rhamnosus GG (15 din 64, 23%) comparativ cu placebo (31 din 68, 46%), p=0.008.
2. Kalliomaki, Marko et al (2001) Probiotics in primary prevention of atopic disease: a randomized placebo-cotrolled trial. The Lancet 357 p. 1076-79Suplimentarea maternală cu probiotice REDUCE riscul apariției dermatitei atopice la copil*
Într-o meta-analiză publicată în 2018, se menționează că suplimentarea zilnică cu probiotice (Lactobacillus rhamnosus) în timpul sarcinii din săptămâna 36-38 și în timpul alăptării până la 6 luni reduce riscul de dermatită atopică la copil.
Subiecți: n=6,705; cărora li s-a administrat probiotice între 1-10ꝰ UFC/zi
Rezultate:
19 studii clinice
-> reducerea semnificativă a dermatitei
11 studii clinice
-> reducerea semnificativă a dermatitei atopice la copiii de până la 4 ani
97 studii clinice
-> reducerea semnificativă a alergiilor la proteinele din laptele de vacă la vârste între 1-2 ani
Garcia-Larsen, Vanessa et al (2018) Diet during pregnancy and infancy and risk of allergic or autoimmune disease: A sytematic review and meta-analysis. Plos Medicine 1002507, p. 1-2